Adunarea dedicată prieteniei și solidarității cu poporul cubanez

1

Cuvantarea tovarășului Petre Ignatencu la Adunarea dedicată prieteniei și solidarității cu poporul cubanez din 30 martie 2013 desfasurat in sala IL Caragiale a Primariei Sectorului 2

Stimați participanți la această manifestare dedicată prieteniei și solidarității cu poporul cubanez prieten: excelențele voastre doamnă ambasador a Republicii Cuba în România – Marta Palet, domnă însărcinat a.i. al Republicii Bolivariene a Venezuelei – Zulay Prieto, domnule consilier al ambasadei Mexicului – Eduardo Nino, stimați colegi din asociațiile și fundațiile care promovează prietenia dintre popoarele român și cubanez, îmi revine sarcina de a prezenta  subiectul EMBARGOUL sau mai bine zis BLOCADA instituita de SUA împotriva Cubei socialiste.

Embargoul este mijlocul perfid și inuman folosit de puterile imperialiste împotriva unor popoare care nu înțeleg să îngenuncheze ”din prima” la interesele lor de dominație, economice sau politice, popoare cu conducători patrioți dispuși chiar cu prețul vieții să apere interesele legitime ale acestora. Exemplele cele mai semnificative care imi stau la îndemână sunt embargourile asupa Irakului, Libiei, Coreei de Nord și Cubei. Dacă în cazul Irakului și Libiei suferințele provocate de embargouri au determinat slăbirea coeziunii popoarelor respective, ceeace a dus în final la cucerirea lor facilă prin intervenția armată, în cazul Coreei de Nord și Cubei acest lucru nu s-a întămplat iar explicația nu poate fi decât una singură, ambele sunt conduse de regimuri comuniste și construiesc socialismul iar unitatea si solidaritatea în cadrul acestor societăți este cu adevărat o realitate.

Astăzi, când la nivel global se pune în mod serios problema supraviețuirii omenirii pe Planeta Pământ, supraviețuire din ce în ce mai incertă datorită regulilor impuse de dezvoltarea capitalistă în care PROFITUL cu orice preț și CONSUMISMUL sunt principii fundamentale, Cuba socialistă dar și Coreea de Nord pot constitui un model de cum se poate asigura aceasta, SUPRAVIEȚUIREA.

Referitor la Cuba, tema pe care o voi prezenta se referă la:
NECESITATEA DE A SE PUNE CAPĂT BLOCADEI ECONOMICE, COMERCIALE ȘI FINANCIARE IMPUSĂ  CUBEI DE STATELE UNITE ALE AMERICII

Blocada economică, comercială și financiară contra Cubei a început să se aplice chiar din momentul triumfului Revoluției Cubaneze din 1959 și, de-a lungul anilor, s-a instituționalizat și rafinat tot  mai mult prin aprobarea de decrete ale președinților care s-au aflat la conducerea SUA și măsuri legislative care au făcut-o  progresiv tot mai feroce și cuprinzătoare.

Din acel moment, politica de asfixiere economică pe care o reprezintă această blocadă nu a încetat nici o clipă, ceea ce reflectă clar obsesia administrațiilor succesive ale Statelor Unite  de a distruge  sistemul politic, economic și social ales de poporul cubanez în exercitarea drepturilor sale la libera determinare și suveranitate. În toți acești ani  s-au intensificat și întărit mecanismele politice, legale și adminsitrative ale acestei politici cu scopul de a-i face instrumentele mai eficace.

La 6 aprilie 1960, subsecretarul de stat, Lester D. Mallory, a scris cea mai concisă, exactă și durabilă definiție a obiectivelor blocadei contra Cubei și citez: ”să provocăm decepție și disperare prin insatisfacție economică și penurie (să slăbim viața economică refuzându-i Cubei bani și aprovizionare cu scopul de a reduce salariile nominale și reale, provocând foamete, disperare și răsturnarea guvernului.”

Până astăzi, a rămas această viziune care a însemnat politica inumană, falimentară și anacronică a 11 administrații succesive, sub care s-au născut 76% din cubanezi. De menționat un aspect foarte important: Cuba nu a fost niciodată în război, nici nu a comis acte ostile contra Statelor Unite. Nu a permis niciodată organizarea de acte teroriste contra poporului american.

Eșafodajul pe care se sprijină blocada are toate atributele unui act de genocid, în virtutea Convenției de la Geneva din 1948 pentru Prevenirea și Sancționarea Delictului de Genocid, și ca act de război economic  conform Declarației referitoare la Dreptul Războiului Maritim adoptată de Conferința Navală de la Londra din 1909. Blocada contra Cubei continuă să fie sistemul de sancțiuni unilaterale cel mai injust, cuprinzător, sever și îndelungat care a fost aplicat vreodată unei țări.

Ca urmare a aplicării stricte și agresive a legilor și normelor americane care reglementează blocada, Cuba continuă să nu poată exporta și importa în mod liber produse și servicii în și din Statele Unite, și nu poate utiliza dolarul  american în tranzacțiile financiare internaționale sau să dețină conturi în această monedă în bănci din terțe țări. Nici nu poate avea acces la credite de la bănci din Statele Unite, sau ale filialelelor acestora în terțe țări și de la instituțiile internaționale ca Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional sau Banca Interamericană de Dezvooltare.

Ignorând voința comunității internaționale și a Adunării Generale, exprimată în cele 20 de rezoluții adoptate de acest organ,  prin care se cere încetarea acestei politici, guvernul Statelor Unite continuă  să afirme că va menține blocada ca ”instrument de presiune”, și nu are nici o intenție să-și schimbe abordarea față de Cuba.

În cursul ultimului an, persecutarea tranzacțiilor financiare internaționale ale Cubei  a fost una dintre trăsăturile cele mai semnificative ale aplicării blocadei, cifra fondurilor Cubei înghețate de Statele Unite  atinge cifra de peste 250 de milioane de dolari, îngrădind astfel dezvoltarea economică, socială și tehnico-științifică a Cubei

Daunele  economice cauzate poporului cubanez de aplicarea blocadei economice, comerciale și financiare a Statelor Unite până astăzi, luând în considerație deprecierea dolarului față de valoarea  aurului pe piața internațională, depășește 1 200 miliarde dolari.

În ciuda faptului că au eșuat în atingerea scopurilor, blocada economică, comercială și financiară a Statelor Unite continuă  să fie principalul obstacol în calea dezvoltării  de către Cuba a  a  potențialului său economic și social.

Pagina: 1 2

adaugă un comentariu

*